Produse dermatocosmetice, noncomedogenice si testate dermatologic

Suna foarte stiintific, dar stim ce inseamna? Foarte multe femei sunt indrumate in farmacii spre raftul cu produse dermatocosmetice, dar pe ce criteriu se incadreaza produsele in aceasta categorie, a dermatocosmeticelor? Cand auzim ca un produs este dermatocosmetic credem ca acel produs are in compozitie ingrediente cosmetice si ingrediente farmaceutice si de aceea este mai bun pentru piele, nu-i asa? Adevarul este ca termenul dermatocosmetice este doar un termen pompos inventat de industria cosmetica pentru a revigora piata cu o „noutate”, acest termen nu are nici o baza legala, nici un sens, niciunde pe glob; si cu siguranta nu are nimic de a face cu ingredientele pe care le contin produsele. Aceste produse nu au nimic in plus fata de produsele cosmetice, termenul (ca si in cazul termenului de hipoalergenic – vezi articolul anterior) nu este acceptat de catre nici o institutie din acest domeniu, dar cu toate acestea orice companie isi poate prezenta orice produs doreste ca si dermatocosmetic pentru ca nu este nimic ilegal in asta. Pana la urma este doar o alta forma de marketing in care ei nu afirma nimic si noi presupunem prea multe.

Produsele testate dermatologic sunt cel mai probabil testate dermatologic, dar ce as vrea eu sa stiu, ceea ce ma intereseaza de fapt este: ce medic a facut aceste teste, ce anume s-a testat, cum s-a desfasurat testul si cel mai important, care au fost rezultatele? Fara sa stim raspunsul la aceste intrebari nu vom sti ce inseamna cu adevarat acest test dermatologic. De cele mai multe ori companiile au insemnari cu aceste teste – gen scris cu litere marunte la sfarsitul paginii, din care de cele mai multe ori rezulta ca aceste teste s-au desfasurat chiar in laboratoarele companiei, sau ca esantionul de persoane testate este mult prea mic ca rezultatele sa conteze sau chiar ca au folosit metode de testare care au garantat rezultate pozitive. Testat dermatologic este doar un alt termen de marketing care are priza la public pentru ca oamenii au nevoie sa stie ca doctorii au ca scop prioritar sanatatea lor. In industria cosmetica acest lucru nu este general valabil.

Cand citim noncomedogenic pe o eticheta ne gandim ca acel produs nu contine nici un ingredient care sa blocheze porii, iar acest lucru ne vine in minte doar pentru ca ni s-a spus ca asa este prin gramada de reclame cosmetice care ne bombardeaza in fiecare zi cu produsele lor miraculoase. Realitatea este ca acest termen este folosit fara nici o baza legala si nu este aprobat de nici o institutie din aceasta lume. Cea mai controversata baza de date din domeniul cosmeticii este cea a ingredientelor comedogenice. Pentru ca s-a dovedit ca ceea ce este comedogenic pentru un tip de ten nu este neaparat comedogenic pentru alt tip de ten. Din punctul meu de vedere nu putem stii daca un ingredient este comedogenic pana nu il testam pe pielea noastra, iar un termen minim de testare ar fi 30 de zile. Faptul ca termenul noncomedogenic este folosit doar ca termen de marketing nu inseamna neaparat ca aceste produse sunt comedogenice, dar cu siguranta inseamna ca pentru producator nu conteaza ca induce in eroare tinand cont de faptul ca orice produs cosmetic din lumea asta poate fi comedogenic pentru cel putin o persoana.

Nu cred ca mai are rost sa va spun ca mai toti termenii pomposi din industria cosmetica tin doar de marketing, sper ca v-am convins de asta. In acesta categorie se mai incadreaza: testat clinic, dovedid clinic.

Nu spun ca aceste produse etichetate dermatocosmetice, noncomedogenice, testate dermatolog, hipoalergenice, etc nu sunt bune, spun doar ca atunci cand aveti un produs in mana ignorati termenii care nu inseamna nimic si cititi ingredientele.

Acest articol imi apartine si a fost postat prima data ca si guest post pe blogg-ul Coltul Cameliei . Fiind o informatie de baza l-am folosit si pe blogg-ul meu. Pentru remarci personale va rog sa cititi postul Disclamer.

Produsele etichetate „hipoalergenice” sunt mai bune pentru pielea sensibila?

Cuvantul „hipoalergenic” este un nonsens, in lumea cosmeticii acest cuvant este doar o alta inventie de domeniul publicitatii si al marketingului, termen care ar dori sa sugereze ca acel produs este posibil sa cauzeze mai putine reactii alergice decat alte produse si de aceea ar fi mai bun pentru pielea sensibila sau cu probleme. A sugera nu este acelasi lucru cu a afirma, iar in acest caz cu siguranta produsele „hipoalergenice” nu sunt cu nimic mai potrivite pentru pielea sensibila.
Nu exista niciunde in lume, nici o metoda acceptata de testare a acestui termen, iar producatorii de cosmetice nu au nici o restrictie de ingrediente, nici o regula, nici o indicatie, nimic care sa determine daca un produs se poate incadra in categoria „hipoalergenice”, asa cum nici macar nu exista aceasta categorie. O companie poate spune despre un produs ca este „hipoalergenic” pentru ca nu exista nici o lege/regula, niciunde in lume, care sa ii spuna ca nu poate sa faca asta, aceste companii nu au nevoie sa aduca nici o dovada ca produsele sunt „hipoalergenice” sau nu – de altfel, ce dovada sa aduca, atunci cand nu exista nici un fel de regularizare a acestui termen.
Ce e mai rau este ca, din cauza ca nu exista o regularizare a acestul termen inventat de industria cosmetica, gasim pe piata o gramada de produse etichetate „hipoalergenic” care contin ingrediente care cu adevarat pot cauza alergii.
Acum, cand o sa cititi o eticheta, o sa stiti ca „hipoalergenic” nu inseamna nimic mai mult decat marketing.

Acest articol imi apartine si a fost postat prima data ca si guest post pe blogg-ul Coltul Cameliei . Fiind o informatie de baza l-am folosit si pe blogg-ul meu. Pentru remarci personale va rog sa cititi postul Disclamer.